masini care merg cu aer

groapa de zi cu zi

“Until they become conscious they will never rebel, and until after they have rebelled they cannot become conscious.”

    George Orwell,1984

ignoranta duce la o viata de cartita afundata intr-un intuneric total. o viata in care libertatea umana se reduce la libertatea de a alege intre Puma si Converse, intre KFC si McDonalds, intre Raduleasca si Andreea Marin. intre Basescu si Nastase. ignoranta este inoculata de catre sistem, dar individul este cel care o accepta. sistem – ansamblu de cartite care se conduc unele pe celelalte, avand grija ca nici una sa nu se abata (plastic spus).

si asa ajungem in marea groapa a gandirii in care este foarte usor sa cazi, dar din care e foarte greu sa iesi. te afunzi in ea pentru ca este usor sa te complaci in realitatea cosmetizata. este usor sa te lasi condus de altii, sa iti subordonezi vointa si constiinta altcuiva. tocmai de asta unii oameni prefera sa ramana cartite si sa mareasca groapa in care se afunda, pentru ca nu observa ca propria realitate este una intoarsa cu susul in jos.

principiul democratic nu functioneaza intr-o societate formata in majoritate de cartite. poporul nu se poate guverna pe sine deoarece ii lipseste acea constiinta asupra propriei persoane. o cartita va fi intotdeauna condusa fara prea mare efort pentru ca nu este in stare sa isi articuleze o pozitie, nu va sti niciodata ce doreste de fapt, in afara de nevoile imediate. mii de cartite au fost in piata unirii sa se hlizeasca la bradul imens; s-au calcat in picioare, au transpirat la comun, s-au impins… si pentru ce? la asta ma refer, la inutilitatea actiunilor cartitei, care prin definitie este un tip uman nefolositor, care in urma mortii sale nu lasa decat un morman de deseuri nefolositoare.

societatea consumerista este pe buna dreptate vinovata de limitarea omului prin suprimarea sensului existentei. bine, rai-ul nu mai este o destinatie de vis la care sa ne asteptam ca ajungem dupa moarte… dar atunci ce ramane de facut? sa ne potolim toate poftele aici si acum caci oricum vom muri. in fuga grabita spre inavutire, spre “visul american” – care a fost exportat peste tot in lume, ne-am pierdut compasul, iar acum orbecaim in cautarea unui sens.  cine ne da sensul asta? hollywood-ul? coca-cola? tariceanu? oana zavoranu?

calitate, cantitate, una din doua

care tanar dintre cercul tau de cunostinte nu face o facultate? chiar si la ff sau id. cati din cei care fac o facultate o urmeaza din pasiunea pentru un anumit domeniu sau din dorinta de a sti? fara a face vreun sondaj, sunt sigur ca acestia reprezinta o minoritate scazuta- iar minoritatile nu ne preocupa, pentru ca majoritatea decide, nu?

deci, masa studentilor este formata din oameni pentru care studiul are veleitati strict practice… o facultate se cuantifica in “ce pot face dupa, si cat o sa castig”. ca o societate in dezvoltare ce suntem, una dintre pietele cele mai mari ale Europei, avem nevoie de specialisti intr-ale pietei. pietarii sunt la moda acum. pietarii invata sa faca “advertising”, “marketing”, sondaje pentru tigari, focus-grupuri pentru telenovele, si alte… chestii foarte utile pentru o societate de consum cum ne mandrim ca suntem. uitati-va putin prin anunturile de pe e-jobs – asistent manager, impartitor de fluturasi, lucrator comercial, operator sondaje… iar pentru crema studentimii, programul work and travel care te poate ajuta sa devii specialist in intorsul hamburgerilor. hai frate… pentru asta am facut o facultate?

deoarece competitivitatea pietei “libere” s-a extrapolat si in cazul mediului academic, unii respectabili profesori trateaza invatamantul ca si cum ar fi o mica afacere, care la sfarsitul anului trebuie sa detina un bilant contabil pozitiv. pentru asta, trebuie sa coordoneze cererea cu oferta in cadrul pietei de invatamant superior. cu alte cuvinte, ce se cere de catre majoritate, asta se ofera. advertising, marketing, sondaje pentru tigari… pentru asta se face o facultate. ma intreb de ce nu renunta la facultate si nu organizeaza companiile traininguri? e cam aceasi treaba.

in fine, sa-i lasam pe consumeristi in pace, ei cu treaba lor, noi cu treaba noastra, doar e democratie, ai fi tentat sa zici. doar ca, democratia la noi inseamna dictatura majoritatii asupra minoritatii. si cum minoritatile nu sunt importante decat daca au un partid ce scoate constant 12%, respectabilii gandesc invatamantul romanesc in termeni de “profit” si “pierdere”, unde profit inseamna a urmari “trendul” pietei, iar pierderea reprezinta urmarirea unui invatamant superior de calitate. ce-i gresit aici?

in primul rand… invatamantul este o institutie publica, care serveste intereselor publice de a educa poporul, iar invatamantul superior are rolul important de a asigura oameni bine pregatiti care sa regenereze patura elitelor…adica sa conduca tara. iar din cate stiu, tara asta nu se cheama sc. Romania sa., si poporul inseamna si altceva decat o piata de desfacere.

apoi, persoana care conduce o institutie publica nu este director de supermarket care vinde invatamant ieftin, repede si prost. refuz sa inteleg de ce se renunta la calitate in favoarea cantitatii. sunt multi studenti, dar de ce sa standardizam totul astfel incat elementele valoroase sa se piarda in multime si sa nu fie descoperite? in final, dupa ce termini facultatea, te trezesti intr-o inflatie de diplome. valoarea unui ciclu universitar este recunoscuta de o bucata de hartie, care se pierde in marea de nulitati care au terminat in aceeasi promotie cu tine. toti sunt specialisti pe hartie, de fapt sunt multi si prost pregatiti.

paradoxul facultatii mele – chiar daca invat despre sociologia militans, putini profesori fac asa ceva. nu e dubios?

toti suntem umanoizi, dar nu neaparat oameni

nu doresc a intra in discutii metafizice pentru a discuta problema naturii umane. dincolo de toate propozitiile logice si de argumentatiile filozofice, esenta problemei este destul de clara. umanitatea este un scop in urmarirea careia pornim de cand ne nastem. unii devin oameni, cei mai multi insa, din pacate, se pierd pe drum preferand ignoranta. ce inseamna deci a fi om? problema exista de pe vremea anticilor greci, problema grea de altfel, pentru ca in mai mult de 2000 de ani nu am ajuns la nici un raspuns. adevarul este ca nici nu ne-am prea batut capul cu asta, am avut de-a face cu razboaie, colonialisme, economie de piata…

conceptul de om aduna in el toate trasaturile calificate drept pozitive la nivel universal – bunatate, compasiune, dorinta de cunoastere, nevoia de autodepasire, respectul pentru ceilalti, integritatea morala, si poate ca ar mai fi.

acum mai mult de 2300 de ani Platon deschidea scoala de filozofie in care se invata arta devenirii.  in zilele noastre se construiesc mici robotei care au grija ca economia de piata sa prospere. renuntam treptat la invatatul de dragul cunoasterii si ne apropiem din ce in ce mai mult de un invatamant pragmatic, orientat pe profit. astfel ia nastere un sistem care reduce fiinta umana la cele mai simple caracteristici – nevoia de distractie, de status- si ii mentine nevoile in aria producerii profitului. invatamantul se integreaza deci cu succes in paradigma consumerista a interesului imediat. universitatile de astazi construiesc specialisti limitati, nu oameni… chiar daca mai sunt exceptii.

 welcome to imbecilizare.

ce inseamna sa traiesti

te bucuri de mp3 playere de home-cinema, mergi prin cluburi, te duci la mare, la munte, muncesti ca sa-ti construiesti o cariera, experimentezi sexual, poate te asezi la casa ta si torni unul sau doi copii, imbatranesti si mori. scopul vietii de acum este de a sustine sistemul. munca este scopul suprem. reflecteaza un moment la ce lasi in urma dupa o viata de “munca” asidua. mai nimic. de fapt nu te poti bucura de roadele muncii tale in timpul vietii decat in weekend si in concediu… si la pensie.

muncesti pentru a-ti lua masina, pentru a iesi in cluburi, pentru a face credit la o casa, pentru a-ti mobila casa, pentru a-ti lua telefoane mobile, pentru a purta cele mai bune haine, si pentru a pleca cateva zile pe an intr-un loc mai deosebit. poate ca ai un super cont in banca, economisiri, dar ce vei face cu ei?

muncesti 8-10 ore pe zi in timpul saptamanii, cateodata si sambata, iti iei de lucru si acasa, iar de cele mai multe ori in timpul liber esti prea obosit si preferi sa te odihnesti… pentru a reincepe ciclul. majoritatea oamenilor nu are parte de o slujba fascinanta, dar cu toate astea munca este pe primul loc si accepta cu zambetul pe buze acest jug.

te-ai intrebat vreodata pentru ce muncesti? ca sa traiesti? – pentru asta nu este nevoie sa lucrezi 8 ore pe zi, sa te stresezi, sa iti iei si ore suplimentare. chiar ai nevoie de toate astea?

mai rau este ca muncesti o viata intreaga, si la sfarsit nu poti zice ca ai dobandit decat o gramada de bani si multe riduri. si atat, o viata goala, lipsita de sens.

cat de importanta este munca pe care o faci pentru ceilalti oameni?

in ce fel ne ajuta o astfel de viata pentru a deveni mai buni?

in ce fel te ajuta sa progresezi?

 in ce fel te face sa te simti mai implinit?

esti workaholic?

fotbalul rege? ce s-a intamplat cu democratia?

    de ce, dintre toate sporturile pamantului, sportul nostru “national” este fotbalul? de unde pana unde este “national”? pe steagul Romaniei apare si o minge de fotbal in locul stemei comuniste? ar vrea unii sa apara si o minge de fotbal? poate ca daca am face un sondaj, multi ar fi de acord cu asta. aceiasi oameni care fac gratar la bustul gol si lasa munti de pet-uri pe care scrie bucegi, adria si american-cola. sa nu uitam de mici. de asta este sportul nostru national, pentru ca in loc a se duce la scoala, unii pusti aleg sa bata mingea pe maidan. ce zic parintii? “lasa-l mama, ca poate ajunge si el ca mutu sau chivu si ne umple garsoniera de bani”.

nu inteleg de ce unii ajung sa se certe, sa se scuipe, sa se bata, sa se omoare pe subiecte de genul “steaua e mai tare decat rapidul”. cand insa ii intrebi “vreti vot uninominal?” sau “de ce nu functioneaza parchetul national anticoruptie?” dau din umeri sau nu se implica in discutie… pentru ca intereseaza mai mult cine cumpara rapidul decat cine conduce de fapt Romania!

fotbal pe paine… sau fotbal cu paine. mie nu imi place fotbalul. Si cu toate astea, sunt invadat de tot felul de stiri, fotografii, etc care au legatura cu sportul asta. De fapt, stirile sportive sunt despre fotbal. Si nici macar nu despre joc in sine, ci despre informatii de culise, de scandaluri, de femei goale, si asa mai departe. sa vindem bere, folosind femei goale si fotbal. cei care se uita la fotbal, beau bere si admira blonde lascive care par papusi de cauciuc, care nu au nimic natural in ele.  asta este omul care consuma fotbal. redus la un om salbatic care urla (nu, isi aclama echipa!), bea bere si mananca seminte. tiparul de marketing. nu o sa vezi niciodata in timpul meciurilor de fotbal reclama la laptopuri, sau o campanie de tipul “nu-ti bate nevasta daca iti pierde echipa, ca nu e vina ei”.

de fapt majoritatea pustilor doresc sa devina fotbalisti pentru ca modelele lor in viata sunt fotbalisti. ei se bucura de toate femeile frumoase, ei au cei mai multi bani, ei sunt adorati de fani. castele de placaj dat cu bronz care se intind pana la cer, asta se vede. dar ajungem la bani… un post separat pentru asta. interesant este ca ori cu bani, ori fara bani, nu este mare diferenta in limbajul, comportamentul unui fotbalist.

de ce un fotbalist castiga mai mult decat toti locatarii blocului la un loc? sa multumim mass-mediei pentru asta.  si oamenilor care se uita la meciuri, care fac rating, oamenilor care citesc pro-sport, oamenilor care traiesc pentru fotbal.

fotbalul nu mai este de mult un sport, este o mizerie, pentru ca aduna mizerii si el in sine nu reprezinta un mare interes, ci vedetele si intrigile lui.

curentul PRO sau televiziunea care tampeste

 de cand cei de la protv au intrat in piata romaneasca cu formatul lor de televiziune importat din SUA, populatia s-a pierdut intr-o prostie de masa. generatia pro se dovedea a fi generatia aflata intr-o perpetua adolescenta, care nu are in cap decat superficialitati. asta a dat tonul si la noi la televiziunile cu o grila de programe facuta in special pentru cei mai prosti dintre noi… ca de, sunt multi, si la rating conteaza numarul. astfel am asistat la aparitia unor programe precum “vacanta mare”, “ciao darwin”, “stirile de la ora 5″, telenovelele, si tot felul de gunoaie mediatice indreptate catre masa de oameni retardati. intelectualitatea romaneasca ce a avut de zis? unde era centura de aparare impotriva imoralitatii vestului si a societatii de consum superficiale?

chiar dupa revolutie la noi a aparut mai intai timid, un post independent, apoi altul, apoi cel mai de succes post s-a extins ca o caracatita formand marele trust PRO care in momentul maxim a incercat sa se ocupe pana si de educatia tinerilor din generatia PRO – universitatea media. un gunoi mediatic se aduna chiar in fata telespectatorilor romani care se bucurau de multitudinea de programe de divertisment. macar circ daca nu paine.

media de mainstream din romania incepe sa devina copia fidela a celei din sua. principalele scopuri sunt de a dezinforma, de a tampi si de a gadila nevoia consumatorului de a consuma! si consumam. si consumam toate dejectiile lumii, toate nonvalorile. consumam reprezentantii societatii superficiale, aduse la rang de personalitati de catre trusturile media, consumam articole de lux pe care le importam, consumam ca niste porci care isi mananca propriile dejectii. si ne bucuram. o moarte lenta a societatii, care in viitor va polariza populatia in cei care gandesc pentru ei, si cei care risca sa isi piarda statutul de om si sa devina legume de sera, care duduie de prostie si ignoranta.

un semnal de alarma a fost tras inca din 1976 de filmul Network. coorporatiile media care urmaresc profitul si cresterea audientei sacrifica bunul simt si moralitatea. si ce-i mai rau, reusesc sa perverteasca moralitatea si sa o vanda ca pe oricare alt program, deturnand orice incercare de a reface ordinea fireasca. bine a zis cine a zis ca “banul e ochiul dracului”.

stiri neimportante, filme fade, fara mesaj, ridicarea prostiei la rang de virtute, hedonism carnal. se pare ca am intrat in al doilea ev mediu, in declinul civilizatiei occidentale.